Just another WordPress.com weblog

Archive for Martie, 2011

Poveste…

Iar el inca asculta melodia ruginita de pe fundal. In realitate, spera ca, dintr-o clipa-n alta, aceasta sa se transforme in melodia pe care vor dansa impreuna o vesnicie. Chipul ei inocent si vocea sa blanda, il convingeau de fiecare data sa nu renunte la ea. Era parca dependent de fata in care credea orbeste.
Fiecare rasarit de soare ii prindea pe plaja, privind marea infinita.

-Tu stii, nu?
-Da, stiu… ii raspunse el privind in gol. In privirea trista i se citea intrebarea – care-l tortura – „de ce?”
-Pana acum, am vorbit mult prea mult, multe cuvinte s-au lasat purtate de vant, fara ca ele sa aiba, insa un inteles bine definit. Cuvintele mint, sentimentele niciodata. Si te iubesc, si ma iubesti..si ne iubim. Pentru ca iubirea noastra sa ramana pura, voi FACE, nu voi mai ZICE. Asta-ti doreai si tu, nu-i asa? Fapte, nu vorbe…
Incet se indeparta cu pasi usori, ca mai apoi sa dispara, ca si cand n-ar fi fost acolo niciodata. A plecat inainte ca el sa-i spuna ca o iubeste…
Si chiar disparuse… Ani la rand a cautat-o cu disperare, uitand ultimele ei cuvinte – „voi face, nu voi mai zice”.
La celalalt capat al lumii, o gasi.. Era la fel de frumoasa, purta o rochie lunga pana-n pamant, rosie. Parul negru ca abanosul ii cadea fin peste umerii goi. Avea aceeasi privire de acum o mie de ani, nu s-a schimbat deloc. Si inca-l iubea… Cand o vazu, se apropie incet. Isi dorea atat de mult s-o imbratiseze, asa cum facea atunci, demult. Stia cat de mult ii place sa o tina in brate.
-Te iubesc… Te-am cautat toata viata, de ce-ai plecat?
-Pentru ca asta mi-ai cerut. Mai stii, atunci cand ne-am despartit ce mi-ai zis?
-„Nu vreau sa te mai vad in viata mea!” Dar mi-ai distrus viata…
-Ti-am promis ca ma voi schimba, nu m-ai crezut… M-ai alungat din viata ta ca pe un nimic… stiai cat regret, stiai ca as fi renuntat la viata, pentru ca tu sa fii fericit. Voiai fapte.. am plecat. Stiam ca ma iubesti, stiam ca ma vei cauta.
-Eram copii…
-Da, eram copii, voiai o fata matura…
-Voiam…
-Stiu ce voiai, nu e nevoie sa-mi mai zici.
-Te voiam pe tine.
-Nu m-ai fi alungat..
-Iarta-ma!
-Tu m-ai iertat?
Atunci el si-a plecat capul… ii era rusine. Cum putea sa-i ceara ceva de care el n-a fost capabil atunci?
-Te-am iertat de mult, ii zise fata. Te-am iertat pentru ca te iubeam, si n-aveam nevoie de nimic altceva. Am crezut in tine mereu, chiar daca m-ai parasit cand aveam nevoie de tine mai mult ca oricand. Si inca te iubesc, dar e tarziu…
-Niciodata nu va fi prea tarziu pentru noi.
-Noi… Diseara voi pleca…
Fara sa mai intrebe nimic, barbatul intelese ce voia iubita lui sa-i spuna. Pe obraz ii curge o lacrima, prima lacrima varsata pentru ei.
-Ia-ma cu tine, spune-i sa ne ia pe amandoi, impreuna. Vreau sa fiu langa tine acum macar.. Te rog…
La lasarea intunericului a venit El, imbracat in alb. A luat-o de mana, si-au disparut.
-Voi veni dupa tine, la miezul noptii, sa fii pregatit, ii spuse iubita sa..
La miezul noptii si-a facut aparitia… Avea aripi de inger, purta vesminte albe.
Barbatul s-a indragostit pentru a mia oara de chipul ei… diferenta era ca de aceasta data, nimeni nu-i mai putea desparti…
-Te iubesc, sufletul meu!
Atunci au auzit aceeasi piesa de fundal. Si-au dansat ultimul lor dans. De fapt era primul… Era melodia pe care vor dansa impreuna o eternitate…

Anunțuri

Despre femei…

Va mai amintiti voi postul acela cu dece iubim barbatii in care sunt multe argumente (cei drept cam ironice) https://kmytsu.wordpress.com/2010/08/25/de-ce-iubim-barbatii/ am gasit o chestie draguta pe net despre femei nu sunt la fel de multe ca la barbati dar este esentialul si asta cred ca e cel mai important …

Puternică sunt azi, mâine răzbunătoare
Aşa că fugi de mine când sunt ca o scânteie,
Şi chiar de slabă sunt şi plâng fără-ncetare
Eu sunt şi voi rămâne tot femeie… [Anna Panovici]

Pe fiecare femeie flutura un steag al escaladei umane. [Ionut Caragea]

Nicio femeie nu seamănă cu alta.[Mihail Drumeş]

Intuitia este o calitate a femeii care o ajuta sa-si contrazica barbatul inainte ca acesta sa apuce sa deschida gura.

Femeia e forţa motrice a vieţii. Bărbatul e doar cheia de contact. [Valeriu Butulescu]

Femeia e un alfabet
Pe care îl înveţi încet
Şi-l uiţi – deşi nu-ţi prea convine –
Exact când îl cunoşti mai bine. [Mircea Trifu]

Pe o femeie o cucereşti uşor, dar o păstrezi greu.[Mihail Drumeş]

Eu sunt femeie, şi sunt ca şi pustiul
Pot să sufoc, şi pot să-ţi ard privirea,
Şi pot sa fiu şi apa, atunci când îţi e sete
Dar să nu mă bei, de vrei să simţi iubirea.[Anna Panovici]

Dacă n-aş avea sentimente, aş putea deveni cea mai inteligentă femeie de pe pământ. [Anais Nin]

Eu sunt femie, mai pot şi ajuta
Pot să gasesc răspuns, când cineva mă-ntreabă,
Fiind femeie multe aş putea…
Dar sunt femeie, şi pot să fiu şi slabă… [Anna Panovici]

O femeie este o mască a lui Dumnezeu. [Aurel Dumitraşcu]

Numai acolo unde femeia poarta val te arde dorinta de a-i citi chipul. [ Antoine de Saint Exupery]

Nu te naşti femeie: devii. [Simone de Beauvoir]

Femeia este iubita asa cum e iubita muzica, e iubit luxul. Este spirituala sau este sentimentala si este dorita. Dar ceea ce ea crede, ceea ce simte, ceea ce poarta in gand… nu intereseaza pe nimeni. [Antoine de Saint Exupery]

Femeia nu este catusi de putin inferioara barbatului, in afara lipsei de putere. [Xenofon]

Femeile sunt al doilea mare mister al omenirii. [Anne Rice]

Toate popoarele civilizate au respectat femeia. [Jean Jacques Rousseau]

Când o femeie tace, priveşte ce spun ochii ei!…

Eu sunt femeie, şi mint fară să vreau
Şi fac orice pentru a cuceri
Pot într-o clipă sufletul să-ţi iau
Eu sunt femeie, iubesc şi pot urî… [Anna Panovici]

Sa nu lasi niciodata singura o femeie care te doreste. [Nikos Kazantzakis]

Fiecare femeie ar trebui sa foloseasca ce a primit de la „Mama Natura” inainte ca „Tatal Timp” sa i le ceara inapoi. (Laurence J. Peter)

Acum as vrea sa-mi spuneti si mie intr-un comentariu sau pe mess daca nu vreti sa expuneti tuturor in care sa imi spuneti si mie dece iubiti femeile?


De ce scriem?

Stateam dumica pe geam in sala de muzica asteptand sa se stranga lumea pentru repetitiile de la stev si mi-au venit niste intrebari in cap ce-i drept unii ar zice ca sunt normale cum zic eu altii nu, dar asta ramane la aprecierea fiecaruia si totusi…

De ce scriem?De ce compunem?De unde au luat nastere atatea creatii?Care e motivarea noastra?

Creatia se naste din iubire,din ura sau din ambitie.Opera te reprezinta,e o oglinda a interiorului,la fel cum ochii sunt poarta catre sufletul tau.
Scriem din iubire pentru ca vrem sa impartasim emotiile,trairile,bucuriile si altora.Iubirea se revarsa si e infinita.Cand iubim avem inspiratie,suntem creativi si putem atinge necunoscutul si sa vedem lumea altfel.Creatia se naste de la sine;fara efort,fara durere,fara ambitie.

Cand scriem din ura sau din durere,e altceva.Nu vrem sa ne impartasim durerea,suferinta ci vrem sa avem un refugiu.Sa evadam din normal,sa evitam banalul,sa pasim intr-o alta lume.Te eliberezi creand.Fugi de lume prin picioarele personajelor.Iti alegi singur un final povestii.Poate fi unul diferit de sfarsitul episoadelor din viata ta.Cuvintele iau nastere din durere,literele din lacrimi,personajele din ura.

Cel mai rau e sa scriem din ambitie.Ambitia e doar mobilul care ne motiveaza.Scopul poate fi:faima,averea,prestigiul..etc…
Opera scrisa din ambitie nu e creatie,nu are viata pentru ca nu are la baza sentimente.E seaca.Ca sa creezi trebuie sa te sacrifici,sa dai ce ai mai bun din tine.
Marii scriitori au scris,au suferit si multi au murit inainte de a li se recunoaste valoarea.Nu au primit nici un ban pentru munca lor.
Sa muncesti pentru sufletul tau,nu presupune o rasplata materiala.


Pisoi…

Tacerea imi e mult mai buna prietena si conform principiului ce mi-a calauzit pasii in viata in ultimii ani, ar trebui sa stiu cand sa ma opresc, caci “ceea ce nu stii nu te poate rani”. Dar curiozitatea de pisica isi face loc printre toate si tare ma tem ca am sa ma aleg cu mustatile arse si de data aceasta.

Si degeaba cred ca imi trece caci “boala ” mea nu are leac si nici macar cand timpul pare sa fi sters orice urma sau simptom nu pot cu adevarat sa cred ca m-am vindecat, caci dintr-un fapt marunt, furtuna se dezlantuie din nou. Degeaba ma sperii ca as putea fi normala…

Aproape ca uitasem…si daca nu as fi vorbit cu el la telefon probabil ca as mai fi rezistat o bucata de vreme si nu mi s-ar mai fi pus nodul acela in gat si nu mi-ar mai fi fost greu sa ridic capul de pe perna dupa ce am inchis telefonul si nu mi-as mai fi imaginat cum ar fi fost daca….prea multe ganduri imi asalteaza acum inima…

Ciudate presimtiri imi cutreiera prin minte ca si cum as stii ca nici de data asta nu s-a incheiat si ma tem de momentul care mi le va confirma pentru ca in ceea ce priveste povestea aceasta, intuitia mea nu a dat niciodata gres dar parca nici rabdare nu mai am cand stiu ca vei venii….

Si as fi plans si in noaptea asta strangand perna in brate ca sa imi inghita suspinele si dorul. De ce nu trece?


8 Martie…

Imi cer scuze ca il scriu putin mai devreme dar maine nu cred ca o sa dispun de timpul necesar sa-l postez pe blog asa ca l-am postat din seara asta si vreau sa va spun dumneavoastra barbatilor ca ar fi bine sa va ganditii un pic dupa ce cititi postul . Multumesc pentru intelegere 🙂

Primăvara…anotimpul noilor începuturi…anotimpul când apar gingaşii ghiocei şi frumoasele viorele ce ne încântă privirile şi inima după gerul şi sinistrul iernii…
Totodată…primăvara este anotimpul când lumea întreagă sărbătoreşte pe cea mai gingasa fiinta de pe pământ…MAMA…cea care ne-a dat viaţă şi care ne-a îngrijit cu atâta dragoste până în momentul de faţă… Astăzi, toată lumea îşi aduce aminte de mama sa, iar soţii de soţiile lor şi le fac fel de fel de cadouri şi declaraţii…Întrebarea e…”Ele nu exista tot anul? Exista doar de 8 Martie?”
Vă provoc stimaţi domni şi soţi să vă gândiţi la aceste două întrebări şi să meditaţi la următoarea chestie…cele cu care trăim noi ne sunt soţii şi cele mai importante fiinţe din viaţa noastra doar de 8 Martie şi în rest sunt cele care trebuie să se ocupe de treburile casei sau e aşa în fiecare zi? Vă arătaţi recunoştinţa faţă de ea doar de 8 Martie printr-un buchet de flori(ofilit in cele mai dese cazuri) pe care poate îl cumpăraţi de ochii lumii sau din dragoste? Sau acesta este un obicei bun, de a vă arăta recunoştinţa? Când aţi oferit un buchet de flori soţiei fără să fie o ocazie specială…ziua ei de naştere…8 Martie…împlinirea unui anumit număr de ani de la căsătorie?
Vă provoc să vă arătaţi recunoştinţa faţă de soţii şi în restul anului…iar pentru copii să-şi arate recunoştinţa faţă de mamele lor nu doar de 8 Martie şi doar atunci să-i zică „Mami…te iubesc!”
Mamele sunt cele care merită recunoştinţa noastră nu doar de 8 Martie ci în fiecare zi. Preţuiţi-vă mamele şi soţiile atât cât le aveţi…după e prea târziu…
Şi acum, un sincer LA MULTI ANI pentru toate mamele,doamnele si domnisoarele, iar pentru mama mea…multumesc ca existi si vreau sa-ti zic din inima…TE IUBESC!


Reguli…

Viata are momentele ei de sus-jos…
Daca nu risti… nu castigi…
Daca nu actionezi… nu traiesti.
Daca nu iubesti, nu stii ce inseamna viata.

Poate am mai spus-o… dar imi place s-o repet. DRUMUL EXCESELOR DUCE CATRE ADEVAR. ADEVARAUL DUCE CATRE LIBERTATE, FERICIRE… Multi nu inteleg si ajung sa confunde drumul exceselor cu un motiv de prizonierat.
Din pacate excesele nu s-ar numi excese daca intelesul lor n-ar fi incarcat negativ, daca n-ar fi daunatoare, daca nu te-ar insela putin cate putin…
Dar eu cred ca pana la urma pentru a putea afla adevarul absolut trebuie sa treci prin toate chestiile care te pun la incercare…, sa treci peste fiecare moment care te subjuga si ajunge sa te faca un sclav.

Prima regula a jocului numit viata.
Invata sa stii ce este rabdarea pentru ca vei avea mare nevoie de ea si va trebui sa o diferentiezi de alte chestii de care nu-ti vor trebui in acel moment.
Ai rabdare sa rasara soarele, sa te indragostesti, ai rabdare in a te da batut.
Nu te grabi sa arati cine esti – ceilalti vor vedea singuri.

A doua regula.
Nu exagera cu excesele.
Asta nu inseamna ca nu merita sa-ti traiesti momentul. Inseamna ca esti liber sa bei azi tot ce vrei tu pana cazi mort dar nu merita sa-ti faci din asta un mod de viata. Asa nu rezolvi nimic; inseamna ca poti fuma azi o tigara dar ca poate maine nu mai ai nevoie de una. Insemna ca azi iti este permis sa te intorci impotriva realitatii ce te inconjoara dar poate ca maine, cand vei incerca sa o faci din nou, ea se va intoarce impotriva ta.

A treia regula.
Invata sa asculti. Vei vedea ca orice te inconjoara are un glas si ca acest glas te invata mereu cate ceva. Invata sa asculti pana si glasul tacerii caci pana la urma el este unul din cele mai frumoase pe care eu le-am cunoscut. Prin intermediul lui vei putea auzi un altul.

A patra regula.
Invata ce inseamna sa fii prieten si invata sa fii prieten. Asta iti va asigura la un moment dat fericirea. Vei vedea ca singuratatea doare, ca izolarea este mult prea rea decat socializarea.

A cincea regula.
Regula mea: regula de aur e ca nu exista reguli. Dar unde am ajunge daca am respecta-o si p-asta?

Pana la urma raman la credinta mea: merita sa fii diferit chiar daca asta inseamna sa fii singur. Cand ceilalti isi vor da seama cine esti si te vor pretui, iti vor cere sa respecti primele patru reguli. Vei atinge absolutul respectand-o pe a cincea.